Istorie

CONSIDERATII ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI IN ZONA

1550 – fratii Urdiste si Toma Postelnicu daruiesc muntele Diham (Raiul Sasilor) bisericii romanesti din Rasnov ” locuitorii Râsnovului sa aiba dreptul a trimite vitele lor la pasune in munte,neimpiedicati de nimeni, intocmai cum s-au folosit si parintii lor”.
1600 – dupa batalia la Selimbar ( octombrie 1599 ) si unirea celor trei tari romane, Mihai Viteazul acorda rasnovenilor dreptul a stapânii masivul Baiul si stana din Valea Cerbului, pe versantul prahovean al Bucegilor.



1650 – singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, înainte de 1650 era hanul ” Slonul de Piatra ” o cladire solida in care se puteau adapostii calatorii in timpuri grele, situata pe stânga Prahovei (aproape de Fabrica de cascaval Zamora si Fabrica de Hârtie Busteni).
1695 – se construieste Manastirea Sinaia, sub ctitorirea lui Mihai Cantacuzino, pe al carei act de fundatie era scris ” am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari… pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acesteia se afla sihastri, acolo la pustia aceasta “.
1744 – este intemeiat Schitul Predeal
1790 – punctul unde Valea Cerbului se varsa in Prahova purta numele de ” La Busteni”, iar locul pe care ii ocupa astazi orasul era presarat cu gropi.
1800 – dupa acest an sunt construite hanul” La Ruja ” ( Predeal),” Puristoaca ” ( Predeal) si hanul din Busteni care ca asezare stabila nu dateaza decât de la inceputul secolului al XlX-lea. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului si au fost facute de Vasile Dragus si NH& Enache in jurul anului 1800.
1846 – incep din porunca lui Bibescu Voda construirea soselei Campina -Predeal.



1875 – incepe construirea Castelului Peles din Sinaia
1876 – incepe construirea caii ferate Ploiesti – Predeal
1879 – este inaugurata calea ferata Ploiesti – Predeal
-1882 – este construita de catre fratii Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov, (fiii preotului luteran Friderich Schiel) fabrica de hârtie din Busteni prin care s-a pus piatra de temelia la înjghebarea orasului Busteni.
1898 – este infintat serviciul special de întretinere a soselei Campina – Predeal, care a fost condus, pers la izbucnirea primului razboi mondial de inginerul Nestor Urechia.



1909 – este construit pentru transportul lemnului peste Bucegi un funicular lung de 16 km. actionat din Valea lalomitei printr-o turbina hidraulica si o locomobila In acelasi an a fost construit langa fabrica de celuloza un ferastrau nou.
1912″ pe Valea Prahovei , Sinaia era situata pe primul loc privind nr. de locuitori (4000 ), urmata de Busteni (inclusiv Poiana Tapului) si apoi Azuga si Predeal
1916 – localitatea Busteni a avut mult de suferit din cauza razboiului si a luptelor care s-au dat in apropiere – si astazi mai sunt vizibile in padurea Muchia Lunga urme ale transeielor sapate in acea perioada.
1926 – incepe construirea monumentelor pentru cinstirea memoriei celor cazuti pe Valea Prahovei, in rozboiul de la 1916, Crucea Eroilor de pe Caraiman, care a fost terminata in 1928, si monumentul din fata garii Busteni ridicat in memoria ” Caporalului Musat”
1946 – Busteniul a fost declarat oras.

Bucegii ca toti muntii, au fost cutreierati din vechime de catre ciobani, haiduci, calugari si vânatori. Acestia au taiat in munte primele poteci si au ridicat cele dintâi adaposturi. Dar excursiile turistice de placere, pentru relaxare fizica si intelectuala, pentru admirarea peisajelor naturii au inceput sa fie practicate in Bucegi abia in secolul al XIX -lea. Literatura de specialitate consemneaza ca, in zilele de 26 -29 iulie 1839, profesorul J.A. Vaillant de la Colegiul” Sf. Sava ” din Bucuresti, insotit de slugerul Angelescu a urcat la Vârful cu Dor. Turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei se poate spune ca a inceput odata cu anul 1870, datorita activitatii unor asociatii tiristice eficiente: Societatea Carpatica Brasov (1873), Sienbenburghiche Carpathen Verein (1881), Societatea carpatina Sinaia (1893), Societatea Turistilor din România (1903), Hanul drumetilor (1921), Turing Clubul României (1925), Clubul Alpin Roman (1933) si Hai la Drum (1939).
In acea perioada au aparut un numar însemnat de periodice care popularizau intens frumusetea naturii din zona orasului Busteni:”Anualul S.K.V”, ” Anualul S.T.R.”,” Enciclopedie turistica Romaneasca “,” Buletinul Alpin ” si” Buletinul Hai la Drum ” revista ” România ” – organul de presa al Oficiului National de Turism infintat in 1936, etc.
De asemenea, in acea perioada, au aparut o serie de carti care incurajau turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei prin prezentarea mirificului peisaj si a statiunilor:” Calauza statiunilor baineare si climaterice din România ” – a lui A, Scurtu (1906),” In muntii Sinaei, Rucarului si E: anului” – a lui Mihai Gold Haret (1910),” Umbletul pe jos” de Nestor Ureche (1916),” Cartea Muntilor” a lui Bucura Dumbrava (1921),” Castelul Peles, Pestera lalomitei si Casa Pestera” – a lui Mihai Haret (1924 )
Daca din vremuri stravechi ciobanii si vânatorii colindau muntii cu scopuri practice, in secolul trecut au aparut in Carpati primii” cuceritori ai inutilului”. Daca vârful Omul a fost urcat inca din anul 1839 ( profesorul A. I. Vallant si slugerul Angelescu ), zona de abrupt a Bucegilor a ramas inca multe decenii” terra incognita ” socotita inaccesibila . Abia la inceputil secolului nostru , calauziti de vânatorii de capre Nicolae Gelepeanu, Nicolae Butmaloiu, Tunam si altii, primii” bucegisti” Nicolae Bogdan, Nestor Urechea si fratii Haret s-au aventurat in zona de abrupt. începând cu 1921, fratii Radu si Serban Titeica au patruns peste tot unde se putea merge fara mijloace tehnice: peretele Albisoarelor, Valea Galbinelelor, Râpa Zapezii, Valea Adânca. Cercetarile lor sistematice au dus la întocmirea primei harti a abruptului Bucegilor. Bucura Dumbrava relateaza despre o escalada la coarda in Coltii Morarului, cu Th. Rosetti Solescu, care facuse scoala in masivul Wulder Kaiser. Actiunea tuturor acestor societati s-a concretizat in construirea a sute de kilometri de poteci si marcaje, in ridicarea cabanelor si refugiilor montane, in construirea primei pârtii de schi din tara (Boncu). Drumul spre pereti este deschides de Toma Boerescu care trece prima oara Marea Surplomba din Peretele Galbinelelor in 1938. Curând este escaladat uriasul perete al Vaii Albe prin Fisura Centrala, iar Niculae Baticu si Emilian Cristea realizeaza premiera Pantenului Vaii Albe si a Celor Trei Surplombe din Peretele Galbinelelor in 1946. Pragul gradului VI era atins. Emilian Cristea a pornit sa ii depasasca atacând Fisura Albastra reusind aceasta premiera impreuna cu cel mai bun alpinist roman din acea vreme Aurel Irimia in 1952. In 1963 se realizeaza premiera de iarna a traseului direct al Fisurii Albastre de catre Igor Popovici si Robert Domnesteanu, iar in 1967 Taina Dutescu este prima femeie care realizeaza acelasi traseu in calitate de ” cap de coarda “. Odata cu infiintarea Biroului deTurism pentru Tineret in 1968 turismul montan de mase ia amploare mobilizind foate multi tineri .Dintre reprezentantii de seama ai BTT care nu mai sint printre noi , remarcam pe : Gioni Babos, Alexandru Filip, Minai Stanilescu, Dan Bala, Lucian Marenco, Dan Pasare, Leonard Acrisor.Alexandru Serbanescu, Marian Bunea.
Generatii intregi de cabanieri au fost aceia care in zi sau noapte au fost sprijin pentru cei ce au strabatut aceste meleaguri .Din generatia anilor 1970 pe linga Familia Bordea (Gigi si Oara) ce ne-au
stat alaturi întotdeauna, le aducem recunostinta noastra ca vechi prieteni: Nea Stefan cab. Scropoasa ; Fam. Nache cab. Bolboci; Fam.Amuza cab. Zanoaga ; Nea Vila, Fam Zbârcea (Nae si Doina), Fam.Dumitrache (Ion si Micsunica) cab.Padina ; Fam. Soric (Nicu si Rodica) cab.Peatera ; Fam. Balan cab Babele ; Fam. Mazilu cab Caraiman ; Fam. Moiceanu cab Piatra Arsa ; Sandu Noghi cab Virful cu Dor; Gheorghe Risnoveanu cab Valea cu Brazi; Fam. Luca Cab. Gura Dihamului; Fam.Stanila, Fam. Tataroiu, Cab. Poiana Izvoarelor.
Trebuie adus un omagiu generatiilor de salvamontisti care au pus innaintea tuturor preocuparilor viata.
CELOR CARE NU MAI SINT PRINTRE NOI LE VOM PASTRA O VIE AMINTIRE

CABANA DIHAM

Un rol important in dezvoltarea turismului in zona l-a avut existenta Unitatii militare a Vinatorilor de munte de la Predeal cu avanpostul sau din Saua Baiului.ca punct de sprijin. Aflata la o altitudine de 1320m in saua de NE a Magurii Cenusii, cabana Diham a aparut in 1934 pe locul unor grajduri de vite , fiind construita de Clubul german de schi din Bucuresti. Dupa nationalizare 1947 a intrat in administrarea C.G.M. apoi a O.N.T. trecind la O.J.T. si apoi in reteaua B.T.T. In anul 2003 vechea cabana a ars, linga aceasta fiind construita actuala cabana proprietatea familiei de cabanieri Bordea. De-a lungul anilor la vechea cabana au fost cabanieri oameni de munte care nu au precupetit nici un efort pentru a fi apoape de turismul montan :1934-1947 Rott,1947-1962 Pita, 1962-1968 Eftimie. 1968-1977 Corsate, 1977-1979 Radulescu, 1979-prezent Familia Gigi si Oara Bordea.